CJUE a stabilit că acuzațiile adresate inculpatului prin rechizitoriu trebuie să fie justificate și după epuizarea procedurii de cameră preliminară
Pe data de 21.10.2021, CJUE a decis în cauza C‑282/20 că este contrară dreptului european legislația națională care nu prevede o cale procedurală ce permite să se remedieze după ședința preliminară într‑o cauză penală erorile din conținutul rechizitoriului care aduc atingere dreptului inculpatului de a i se comunica lămuriri cu privire la acuzare, respectiv că instanța este obligată să interpreteze legislația națională astfel încât să se permită modificarea acuzării chiar dacă s-a depășit etapa camerei preliminare.
Curtea de la Luxembourg a invocat două dispoziții incidente din dreptul european:
În concret, Curtea a hotărât:
– când instanța de judecată schimbă încadrarea juridică, acest lucru trebuie transmis apărării la un moment când încă are timp să răspundă, deci înainte de pronunțarea soluției.
– deficiențele și lacunele rechizitoriului pot fi remediate de procuror și ulterior camerei preliminare, dar trebuie să i se acorde timp inculpatului de a lua la cunoștință de aceste modificări și să aibă dreptul de a propune noi probe; dacă procurorul nu face acest lucru în timpul judecății, judecătorul poate trimite cauza la parchet pentru refacerea rechizitoriului chiar dacă legislația internă îl împiedică să facă acest lucru.
În speță, un cetățean este cercetat în Bulgaria pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de monedă falsă în circulație în țară și în străinătate. În ședința de cameră preliminară, instanța a decis că rechizitoriul este legal din punctul de vedere al formei, fapt necontestat de inculpat. Cu prilejul aprecierii aspectului dacă ar fi îndeplinite condițiile pentru a putea asculta părțile și pentru a pronunța o hotărâre, instanța a constatat anumite neclarități și lacune în rechizitoriu cu privire la: durata săvârșirii faptei, caracteristicile juridice ale faptei și dacă există o eroare în indicarea dispozițiilor de drept penal bulgar a căror încălcare este pusă în discuție.
În urma sesizărilor primite din partea instanței de trimitere, Parchetul specializat și‑ar fi exprimat voința de a remedia imediat rechizitoriul prin modificarea actului de acuzare. Persoana acuzată ar fi constat atunci că nu exista nicio reglementare care să permită efectuarea vreunei modificări potrivit Codul de procedură penală bulgar și a sugerat instanței de trimitere să rectifice greșelile în hotărârea sa. Instanța de trimitere mai arată că, în cauza principală este obligată să aprecieze dacă bunul mers al anchetei este afectat de viciile procedurale remarcate în rechizitoriu, ținând seama de declarația procurorului în ședința din litigiul principal. În urma unei reforme legislative adoptate în cursul anului 2017, din interpretarea articolului 248 alineatul 3 din Codul de procedură penală bulgar reiese că o astfel de posibilitate nu poate fi exercitată decât în cursul ședinței preliminare, având în vedere că legea bulgară nu prevede un mecanism de remediere după această ședință a unor asemenea vicii din rechizitoriu, în special prin trimiterea cauzei la procuror.
Curtea s‑a pronunțat deja asupra unor circumstanțe de fapt asemănătoare, și anume un rechizitoriu afectat de vicii de procedură care încalcă dreptul acuzatului de a cunoaște acuzațiile care i se aduc: Hotărârea din 5 iunie 2018, Kolev și alții (C‑612/15), precum și Hotărârea din 12 februarie 2020, Kolev și alții (C‑704/18).
În România, această soluție a fost introdusă prin reglementarea în Codul de procedură penală a articolului 386, dar și prin Decizia CCR nr. 250/2019.
Art.386, Cod procedură penală, intitulat schimbarea încadrării juridice:
,,(1) Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea.
(2) Dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanța de judecată cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă, instanța continuă cercetarea judecătorească, în caz contrar dispunând încetarea procesului penal.’’
Prin Decizia nr.250/2019, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească ce nu soluționează fondul cauzei.