RECUPERAREA CREANTELOR

  • Publicat de: SCPA BURUIAN, CARACAS SI ASOCIATII

 

In cazul in care nu se reuseste pe cale amiabila recuperarea unei creante, exista mai multe modalitati de recuperare a acestora de catre creditor (fie el persoana fizica sau persoana juridica), printr-un proces inaintat spre solutionare instantelor de judecata competente.

Astfel, recuperarea crențelor se poate face printr-una din urmatoarele modalitati:

a) prin procedura ordonanței de plată;

b) prin procedura cu privire la cererile de valoare redusă;

c) prin procedura de drept comun.

Cu privire la procedura ordonantei de plata, potrivit art. 1014 CPC „Prevederile prezentului titlu se aplica creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract civil, inclusiv din cele incheiate intre un profesionist si o autoritate contractanta, constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege”.

Este clar că textul de lege (art. 1014 NCPC) se aplica numai creantelor care au ca obiect plata unei sume de bani. Creantele trebuie sa fie certe, lichide si exigibile, dar si confirmate printr-un inscris care emana de la debitor (poate consta intr-o factura acceptata, ori intr-o corespondenta dintre parti).

Inainte de sesizarea instantei cu cererea de ordonanta, trebuie comunicata debitorului o somatie, prin intermediul executorului judecatoresc, prin care i se pune in vedere sa plateasca suma datorata in termen de 15 zile de la primirea acesteia. Cuprinsul somatiei nu trebuie apreciat intr-o maniera formalista, fiind suficienta indicarea cuantumului debitului principal si sursa acestuia. Daca dobanzile sau penalitatile aferente debitului principal nu au fost solicitate prin somatie, acestea pot fi cerute direct in instanta.

Sanctiunea necomunicarii somatiei este inadmisibilitatea cererii de emitere a ordonantei de plata.

Competenta sa solutioneze cerera privind ordonanta de plata este instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta.

Aceasta modalitate de recuperare a creantelor este cea mai rapida, iar prin hotararea de emitere a ordonantei de plata debitorul este obligat intr-un termen limita sa achite debitul (de regula, termenul este de 30 de zile), iar in cazul in care nu respecta aceasta obligatie se poate trece la executarea silita a debitorului.

Ordonanta de plata este executorie, chiar daca este atacata cu cerere in anulare si are autoritate de lucru judecat provizorie pana la solutionarea cererii in anulare. De asemenea, ordonanta de plata devine definitiva ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii in anulare.

Pentru aceasta procedura taxa de timbru este standard de 200 lei, asa cum rezulta din O.U.G nr. 80/2013, iar aceasta trebuie achitata anterior sesizarii instantei, fiind  depusa odata cu cererea de declansare a procedurii ordonantei de plata.

Daca debitorul nu contesta creanta prin intampinare, ordonanta de plata va fi emisa in termen de cel mult 45 de zile de la introducerea cererii. Termenul va fi unul ceva mai lung in cazul in care debitorul  contesta creanta prin intampinare, dar nu comparabil celui pentru solutionarea unei cereri pe dreptul comun.

In cazul in care contestatia debitorului este considerata intemeiata, instanta respinge cererea creditorului prin incheiere.

In masura in care apararile de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decat inscrisurile aflate la dosar si a explicatiilor si lamuririlor partilor, iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, in procedura de drept comun, instanta va respinge cererea creditorului prin incheiere.

In ambele cazuri, ambele tipuri de ordonanta (atat in caz de contestatie gasita intemeiata, cat si in caz de necesitate de administrare a noi probe) nu au autoritate de lucru judecat pe fond, intrucat creditorul poate introduce cererea de chemare in judecata potrivit dreptului comun.

In ceea ce priveste procedura de drept comun, creditorul isi poate recupera o creanta prin formularea unei cereri de chemare in judecata potrivit art. 194 din CPC.

Aceasta procedura este anevoioasa si de regula poate sa se intinda pe o perioada indelungata de timp, avand in vedere, pe de o parte, gradul mare de incarcare al instantelor de judecata si, pe de alta parte, acordarea termenelor de judecata numeroase intr-o astfel de cauza.

In astfel de litigii civile partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a unui astfel de conflict, in conditiile prevazute de lege.

In cazul unui astfel de litigiu, instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop.

Un dezavantaj al acestei proceduri il reprezinta taxa de timbru. Aceasta cerere se va taxa conform art. 3 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxele de timbru fiind in general destul de mari, in functie de suma de bani solicitata prin actiunea introductiva de instanta.

Totusi formularea unei cereri de chemare in judecata pe dreptul comun pentru recuperarea unei creante are un mare avantaj si anume, posibilitatea creditorului, ca reclamant intr-o astfel de cauza, sa propuna si sa administreze, pe langa proba cu inscrisuri, si alte probe (de exemplu: o expertiza tehnica de specialitate, interogatoriul debitorului etc.), probe care au rolul de a-i „justifica” mai bine demersul judiciar.

Referitor la procedura cu privire la cererile de valoare redusa aceasta se aplica atunci cand valoarea cererii, fara a se lua in considerare dobanzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu depaseste suma de 10.000 lei la data sesizarii instantei.

Aceasta procedura nu se aplica  in materie fiscala, vamala sau administrativa si nici in ceea ce privese raspunderea statului pentru acte sau omisiuni in cadrul exercitarii autoritatii publice.

De asemenea, prezenta procedura nu se aplica cererilor referitoare la: starea civila sau capacitatea persoanelor fizice; drepturile patrimoniale nascute din raporturile de familie; mostenire; insolventa, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societatilor insolvabile si a altor persoane juridice sau alte proceduri asemanatoare; asigurari sociale; dreptul muncii; inchirierea unor bunuri imobile, cu exceptia actiunilor privind creantele avand ca obiect plata unei sume de bani; arbitraj; atingeri aduse dreptului la viata privata sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Asa cum rezulta din art. 1027 CPC, aceasta procedura are un caracter alternativ. Astfel, reclamantul are alegerea intre procedura  cu privire la cererile de valoare redusa si procedura de drept comun.

Daca a sesizat instanta cu o cerere redactata potrivit art. 194 CPC, aceasta va fi solutionata potrivit procedurii de drept comun, cu exceptia cazului in care reclamantul, cel mai tarziu la primul termen de judecata, solicita in mod expres aplicarea procedurii  cu privire la cererile de valoare redusa.

Atunci cand cererea nu poate fi solutionata potrivit procedurii cu privire la cererile de valoare redusa, instanta judecatoreasca il informeaza pe reclamant in acest sens, iar daca reclamantul nu isi retrage cererea, aceasta va fi judecata potrivit dreptului comun.

Competenta in prima instanta sa judece in cazul procedurii cu privire la cererile de valoare redusa este judecatoria, iar competenta teritoriala se stabileste potrivit dreptului comun.

In cazul procedurii cu privire la cererile de valoare redusa legiuitorul nu a prevazut  obligativitatea partilor de a participa la sedinta de informare privind avantajele medierii, iar  cererea se taxeaza conform art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru cu suma de 50 de lei, daca valoarea cererii nu depaseste 2.000 de lei, si cu 200 de lei, pentru cererile a caror valoare depaseste 2.000 de lei.

O particularitate aparte a acestei modalitati de recuperare a creantelor consta in faptul ca procedura cu privire la cererile cu valoare redusa este scrisa si se desfasoara in intregul ei in camera de consiliu, fara a fi necesara infatisarea partilor. Cu toate acestea, instanta poate dispune infatisarea partilor, daca apreciaza acest fapt ca fiind necesar, sau la solicitarea uneia dintre parti; instanta poate sa refuze o astfel de solicitare in cazul in care considera ca, tinand cont de imprejurarile cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale; refuzul se motiveaza in scris si nu poate fi atacat separat.

Procedura cu privire la cererile cu valoare redusa se bazeaza, ca regula, pe inscrisuri, iar prin exceptie, instanta poate incuviinta si alte probe in afara inscrisurilor depuse de parti. Aratam ca nu vor fi incuviintate acele probe a caror administrare necesita cheltuieli disproportionate fata de valoarea cererii de chemare in judecata sau a cererii reconventionale.

Termenul de solutionare in procedura cu privire la cererile de valoare redusa este relativ mic, instanta urmand a se pronunta si redacta hotararea in termen de 30 de zile de la primirea tuturor informatiilor necesare sau, dupa caz, de la dezbaterea orala.

Hotararea primei instante este executorie de drept, chiar daca este atacata cu  apel. Suspendarea executarii poate fi dispusa de tribunal, la cerera partii, numai cu plata unei cautiuni de 10% din valoarea contestata de apelant.

Categoria: Proceduri de Executare Silita & Recuperare Creante