Potrivit art. 336 alin. 1) din Codul penal „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda”.
Curtea Constitutionala a identificat, intr-o maniera lipsita de orice echivoc ca relevanta juridica are numai alcoolemia de la momentul depistarii in trafic.
Art. 190 alin. 8 din Codul de procedura penala (CPP) precizeaza ca „in cazul conducerii unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante, recoltarea de probe biologice se efectueaza din dispozitia organelor de constatare si cu consimtamantul celui supus examinarii, de catre un medic, asistent medical sau de o persoana cu pregatire medicala de specialitate, in cel mai scurt timp, intr-o institutie medicala, in conditiile stabilite de legile speciale”.
De retinut ca art. 190 CPP face vorbire de recoltare si nu de administrarea probei!
Potrivit art. 100 alin. 1 CPP: „In cursul urmaririi penale, organul de urmarire penala strange si administreaza probe atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere”.
Potrivit art. 305 alin. 1 CPP: „Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege, organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarsita ori a carei savarsire se pregateste, chiar daca autorul este indicat sau cunoscut”.
Potrivit art. 306 alin. 2 CPP: „Dupa inceperea urmaririi penale, organele de cercetare penala strang si administreaza probele, atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului ori inculpatului”.
Buletinul de analiza toxicologica este un act-medico legal, intocmit in temeiul Ordinului nr. 1512/2013, care este administrat ca proba in procesul penal in baza art. 97 alin. 2 lit. f) CPP, fiind un „alt mijloc de proba care nu este interzis de lege”.
Potrivit art. 61 din CPP procesul-verbal incheiat atunci cand exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni constituie act de sesizare a organelor de urmarire penala.
CPP instituie, ca regula, caracterul obligatoriu al inceperii urmaririi penale anterior efectuarii oricaror acte de cercetare, niciun act de procedura nu mai poate fi indeplinit in afara procesului penal, nicio proba nu mai poate fi administrata in afara acestui cadru.
Inceperea urmaririi penale cu privire la fapta nu are caracterul formularii unei acuzatii impotriva unei persoane, ci are doar semnificatia instituirii cadrului procesual in care se pot strange si administra primele probe cu privire la o anumita fapta.
Astfel, nicio investigatie nu poate avea loc decat in conditiile privitoare la desfasurarea actelor de urmarire penala; noua reglementare nu mai cunoaste faza premergatoare inceperii urmaririi penale, de strangere a datelor necesare „in vederea inceperii urmaririi penale” (prevazuta sub reglementarea anterioara de art. 224 din vechiul Cod de procedura penala). In plus, noua reglementare nu mai permite inceperea urmaririi penale direct fata de o anumita persoana nici in situatia in care aceasta este indicata in actul de sesizare, ori cand acesta permite identificarea sa.
Practic, dupa sesizarea legala a organelor de urmarire penala, acestea au obligatia inceperii urmaririi penale in rem. Administrarea probelor in procesul penal incepe dupa aceasta prima etapa a urmaririi penale.
In acest caz, administrarea unei probe in afara cadrului procesual reprezinta o incalcare substantiala si semnificativa a CPP, fiind aduse atingeri caracterului echitabil al procesului penal prin vatamarea drepturilor partilor ori ale subiectilor procesuali principali, vatamare care nu poate fi inlaturata altfel sau care poate ridica un dubiu serios in ce priveste credibilitatea acestei probe administrate in afara cadrului procesual. In atare situatie, incalcarea prevederilor legale atrage excluderea probei nelegale, astfel cum prevede art. 102 alin. 2 CPP.
In speta, asa cum rezulta din Raportul Agentului XY, la data de Z/L/A, în jurul orei 10, s-a prezentat la INML si a ridicat Buletinul de analiza toxicologic nr. Z din care a reiesit ca la momentul recoltarii numitul SF avea o alcoolemie de 1,05g0/oo.
In aceeasi zi, doar ca la ora 16.30 Agentul XY, administrând proba cu Buletinul de analiza toxicologica constata faptul ca la momentul recoltarii numitul SF avea o alcoolemie de 1,05g0 /oo, si vazand ca actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, prevazute de art. 16 alin. 1 CPP, in temeiul art. 305 ali. 1 si 2 din CPP dispune inceperea urmaririi penale in rem sub aspectul savarsirii infractiunii de conducere a unui autovehicul sub influenta alcoolului sau altor substante prevazute de art. 336 alin. 1 CP.
Am apreciat ca actele de urmarire penala infaptuite de catre Agentul XY au fost total nelegale, aspect care a fost retinut si de catre procurorul de caz.
In temeiul art. 305 alin. 1 (la care a facut referire si Agentul XY) trebuia dispusa inceperea urmaririi penale in rem, actul de sesizare fiind procesul-verbal de constatare a faptei, acesta intrunind toate conditiile prevazute de lege, si nu Buletiul de analiza toxicologica.
Avand in vedere ca in CPP nu se mai prevad acte premergatoare inceperii urmaririi penale, raportat la art. 100 alin. 1 CPP, din care rezulta clar ca numai dupa inceperea urmarii penale in rem pot fi administrate probe, precum si faptul ca Buletinul de analiza toxicologica este un alt mijloc de proba, asa cum rezulta din art. 97 alin. 2 lit. f) CPP, s-a retinut in mod corect ca in prezenta cauza a fost administrata o proba fara a fi inceputa urmarirea penala, ceea ce atrage excluderea acestei probe – Buletinul de analiza toxicologica, astfel cum prevede art. 102 alin. 2 CPP.
Fata de cele aratate mai sus procurorul de caz a apreciat ca in prezenta cauza Buletinul de analiza toxicologica este nelegal, fiind administrat in afara cadrului legal prevazut de CPP si fiind incident art. 16 alin. 1 lit. c) CPP, a dispus clasarea cauzei.