DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENŢĂ ÎN PERIOADA STĂRII DE URGENŢĂ

  • By:SCPA BURUIAN, CARACAS SI ASOCIATII

 

Decretarea stării de urgenţă în România a venit la pachet cu restrângerea unor drepturi esenţiale de natură să limiteze sau să suspende activitatea unei largi categorii de comerciaţi, ceea ce cu siguranţă va conduce la îngreunarea onorării obligaţiilor contractuale şi la imposibilitatea plăţii debitelor restante sau a drepturilor salariale. Vor fi cereri de deschidere a procedurii insolvenţei, fie formulate de societăţi care vor să se protejeze, fie de creditori care vor să nu piardă startul.

Trebuie să fim conștienți de această nouă realitate economic și să dăm dovadă de și mai mare prudență în desfășurarea activității. Dacă până acum nu am dat o foarte mare importanță clauzelor existente în contractele pe care le încheiam, și mai ales clauzei de forță majoră, e momentul să adoptăm o nouă strategie, alături de un profesionist.

Ce trebuie să știți în contextul actual?

E important de subliniat câteva dintre măsurile instituite prin Decretul nr. 195/16.03.2020, de natură a avea un impact semnificativ asupra mediului economic şi obligaţiilor comercianţilor. Astfel, menţionăm că, pe toată perioada stării de urgenţă plus încă 30 de zile de la încetarea acesteia, toate executările silite cu privire la creanţele bugetare (contribuţii, impozite, taxe şi orice alte venituri la bugetul general consolidat) se vor suspenda, iar executările silite care nu au început vor fi amânate.

Cât priveşte activitatea de executare silită a celorlalte categorii de creanţe, aceasta va continua numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă, în scopul ocrotirii drepturilor la viaţă şi la integritate fizică ale participanţilor la executarea silită.

Iată câteva aspecte pe care trebuie să le cunoașteți atunci când vine vorba despre INSOLVENȚĂ.

  1. Când se află debitorul în stare de insolvenţă?

Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile.

Așadar, dacă un debitor nu a achitat o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de minim 40.000 lei, după trecerea unui termen de 60 de zile de la scadenţă, se prezumă faptul că, acel debitor este în stare de insolvenţă.

Totodată, procedura insolvenţei poate fi aplicată şi atunci când, se dovedeşte împrejurarea că, debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti de care dispune la acel moment, chiar dacă în patrimoniul societăţii există bunuri mobile sau imobile ce ar putea fi valorificate pentru satisfacerea creanţelor.

  1. Deschiderea procedurii insolvenţei, care poate fi:
  2. la solicitarea DEBITORULUI;
  3. la solicitarea CREDITORULUI;
  4. la solicitarea SALARIAȚILOR.

 

  1. Potrivit legii, debitorul aflat în stare de insolvenţă, are obligaţia ca, în termen de maxim 30 de zile de la apariţia acestei stări, să solicite deschiderea procedurii insolvenţei în faţa tribunalului în a cărui circumscripţie şi-a avut sediul social/profesional cel puţin 6 luni anterior.

Sesizarea instanţei cu cererea de deschidere a procedurii insolvenţei nu este facultativă,  ci este o obligaţie a debitorului a cărei nerespectare sau întârziere poate atrage inclusiv atragerea răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută simplă.

Cu toate acestea deşi cuantumul minim al creanţei necesar pentru deschiderea procedurii insolvenţei este de 40.000 lei, debitorul nu va putea introduce cererea de deschidere a procedurii în cazul în care cuantumul creanţelor bugetare este mai mare de 50% din totalul creanţelor pe care acesta le are.

Ca urmare a instituirii stării de urgență, termenul de 30 de zile se va suspenda pe toată durata stării de urgență, iar dacă insolvența intervine în perioada în care este decretată starea de urgență, cele 30 de zile se vor calcula de la momentul încetării acesteia.

  1. Orice creditor care deţine asupra patrimoniului debitorului o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, de minim 40.000 lei are calitatea de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei, dar numai după împlinirea unui termen de 60 de zile de la data scadenței obligației de plată.

Prin urmare, dacă termenul de 60 de zile nu s-a împlinit până în ziua decretării stării de urgenţă, acesta va fi suspendat în toată această perioadă.

Totodată, dacă scadenţa obligaţiei de plată intervine pe durata stării de urgenţă, creditorul va fi îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii doar după împlinirea termenului de 60 de zile, calculat de la data încetării stării de urgenţă.

  1. Dacă pentru deschiderea procedurii insolvenţei la solicitarea debitorului şi a creditorilor legea impune un cuantum minim al creanţei de 40.000 lei, salariaţii beneficiază de acest drept în cazul în care deţin faţă de averea debitorului o creanţă de minim 6 salarii brute pe economie per salariat.

Astfel, în situaţia în care, drepturile salariale nu au fost achitate de către angajator de peste 60 de zile de la scadenţă, iar cuantumul total însumează minim 6 salarii brute pe economie, orice salariat are dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei faţă de angajatorul său.

În acest sens, de interes pentru salariaţi este faptul că, după deschiderea procedurii insolvenţei, dacă faţă de angajator a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare, plata drepturilor salariale va fi asigurată din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Astfel, deşi deţine o creanţă consistentă faţă de angajatorul său, odată cu deschiderea procedurii insolvenţei va avea asigurată plata drepturilor salariale în limita a 3 salarii medii brute pe economie, la valoarea salariului comunicat de Institutul Naţional de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenţei.

Posted in: Drept Societar